La Talavera de la Reina (Toledo) din Spania, a avut loc, la sfârşitul anului trecut, o importantă întâlnire a reprezentanţilor Asociaţiilor Oraşelor Centre de Ceramică din Italia, Franţa, România şi Spania, având drept scop pregătirea etapelor pentru constituirea unei entităţi europene care să reprezinte asociaţiile menţionate şi să apere interesele oraşelor centre de ceramică din Europa. Potrivit primarului Constantin Niţu, punctul culminant al întâlnirii l-a constituit semnarea documentului cunoscut sub numele de “Declaraţia de la Talavera”, prin care cele patru asociaţii semnatare se angajează să lucreze în favoarea constituirii entităţii sus-menţionate, prin intermediul unui grup de lucru constituit din delegaţi ai fiecăreia dintre ele, coordonarea fiind încredinţată preşedintelui Asociaţiei Spaniole a Oraşelor Centre de Ceramică, Tirso Lumbreras. “Intenţionăm ca, în cursul primului trimestru din 2010, să constituim o Grupare Europeană de Interes Economic, iar mai târziu, să formăm o Grupare Europeană de Cooperare Teritorială. Acest proces rămâne deschis noilor asociaţii ale oraşelor centre de ceramică care se vor constitui în alte ţări europene”, a mai spus primarul din Horezu. Totodată Constantin Niţu a adăugat faptul că, aşteaptă ca, alături de localităţile Horezu, Lungeşti şi Vlădeşti, din judeţul Vâlcea, Corund, din judeţul Harghita şi Siseşti, din judeţul Mehedinţi, care au constituit Asociaţia Română a Localităţilor Centre de Ceramică, să se alăture şi alte localităţi centre de ceramică din ţară, ceea ce ar spori forţa asociaţiei, în interiorul entităţii europene care se va constitui.

Ceramica de Horezu atrage mii de turişti

Localitatea, renumită pentru ceramiştii săi devine, de la un an la altul, un centru turistic vizitat de românii din toate colţurile ţării. Odată pe an, în zilele în care autorităţile decid să organizeze festivalul „Cocoşul de Hurez”, micul orăşel se umple de străini. În restul anului, afacerile micilor proprietari de pensiuni înfloresc, iar ceramiştii reuşesc să îşi vândă marfa cu succes. Cea mai faimoasa olărie românească este realizată în jurul zonei Horezu. Meşteşug vechi, modelarea lutului, a devenit o adevărată artă, în mâinile maeştrilor olari, locuitori ai acestei zone frumoase şi pitoreşti. Tot ce este legat de această artă antică este un secret şi în acelaşi timp o afacere de familie, având în vedere că toţi membri adulţi ai familiei sunt implicaţi în acest proces: bărbatul este cel care dă forma obiectelor la oala olarului, iar femeia este cea care le decorează. Ceramica de Horezu este realizată numai la roata tradiţională a olarului cu obiecte de finisat tradiţionale. Arderea obiectelor de ceramică este realizată în cuptoare orizontale pe lemne, prin metoda oxidării, rezultând în acest fel obiecte ceramice cu o nuanţă pământie. Majoritatea obiectelor de ceramică sunt decorate în modele delicate şi totuşi puternic geometrice sau vegetale, pictate cu măiestrie de soţiile maeştrilor olari care folosesc culori 100% naturale şi obiecte de decorat de genul cornului de bou sau a penei de gâscă. Obiectele ceramice tradiţionale sunt: farfurii, ulcioare, oale şi chiar jucării sau fluiere. Ele afişează culori specifice - alb, maro, verde, gri - şi modele specifice. Cel mai popular motiv din regiune este Cocoşul de Horezu, dar mai sunt şi alte modele tradiţionale, precum: peşti, cercuri, spirale, stele, cozi de cocoş şi spice de grâu.