Propunerea ministrului sănătăţii Cseke Attila, potrivit căreia medicilor le va fi interzis să lucreze concomitent la stat şi la privat ar face ravagii în Spitalul Judeţean Vâlcea, dar şi în alte unităţi sanitare din judeţ. Numărul medicilor vâlceni care-şi rotunjesc veniturile cu activitatea la cabinetele particulare este extrem de ridicat în Spitalul Judeţean Vâlcea.

Şefii de secţii, decapitaţi

În cazul adoptării actului normativ prin care medicii să fie obligaţi să aleagă între stat şi privat, mai multe secţii ale Spitalului Judeţean Vâlcea ar rămâne chiar fără şefii de secţii care-şi desfăşoară activitatea şi la cabinete particulare. Dacă ne-am lua după declaraţiile de avere, respectivilor le-ar fi foarte uşor să renunţe la activitatea privată, căci veniturile declarate nu par prea mari. Greu de crezut…. Răsfoind declaraţiile de avere ale acestora se poate trage concluzia că tot la stat câştigă mai bine. Măi să fie! Măsura ministrului Cseke Attila ar viza conducerea secţiilor de Oftalmologie, ORL, Medicină Internă, Endocrinologie, Pediatrie, Urologie, conduse de medici care au şi cabinete private. De asemenea, alţi medici de la Dermatologie sau Gastroenterologie au contracte de muncă pe câteva ore la clinici sau cabinete medicale din municipiu.

Nori negri în lumea halatelor albe

Măsura pe care ministrului sănătăţii Cseke Attila intenţionează să o pună în aplicare îl vizează direct pe şeful secţiei ORL, Cătălin Daneş ale cărui venituri la cabinetul particular s-au ridicat anul trecut la doar 10.000 lei potrivit declaraţiei de avere. În aceeaşi situaţie se găseşte şi şefa secţiei de Endocrinologie, Ileana Coameşu, care anul trecut din activitatea depusă în spital a încasat 40.151 lei, în timp ce de la cabinet doar 3.222 lei. Pe lângă cei 50.039 lei câştigaţi din Spital, anul trecut, şeful secţiei Oftalmologie a mai încasat de la cabinetul particular încă 12.000 lei, Constantin Ioaniţescu fiind şi el vizat de măsura ministrului Cseke. De prevederile noului act normativ nu ar scăpa nici Alexandru Turcitu, şeful secţiei Medicină Internă din Spitalul Judeţean Vâlcea, care anul trecut a încasat doar 2.400 lei din cabinetul particular, în timp ce de la stat 56.316 lei. Şi secţia de Pediatrie din Spitalul Judeţean ar rămâne fără şef, căci Dorina Constantinescu are şi cabinet privat de unde a încasat 10.345 lei, potrivit declaraţiei de avere, pe lângă cei 55.088 lei de la stat. Şi şeful secţiei Neurologie, Emil Istrate ar fi obligat să opteze între cabinetul particular şi Spitalul Judeţean. Măsura drastică pe care ministrul Sănătăţii urmează să o impună le-ar viza şi pe Elena Maier, de la Dermatologie şi Nadia Ignat, de la Gastroenterologie, dar şi pe medicul urolog Victor Grigorie. Doctorul Trestian Găvănescu, medic primar hematologie s-ar putea de asemenea, să fie nevoit să opteze între activitatea din Spitalul Judeţean şi Clinica de Cardiologie particulară din Călimăneşti. Propunerea ministrului Sănătăţii s-ar lăsa cu urmări materiale şi în cazul medicilor George Trelea, medic primar boli interne care are şi cabinet particular, pe medicul primar Magdalena Pomană care acordă consultaţii la Centrul Medical Elim, Felicia Predulea, medic primar boli interne - care are cabinet medical pe strada Republicii, Dan Paraschiv, medic primar cardiolog care oferă consultaţii şi la Centrul Medical Straubing, dar şi alţi medici. În timp ce ministrul Sănătăţii Cseke Attila este convins că o „separare a apelor” ar fi absolut necesară, în lumea halatelor albe şi în administraţia vâlceană se vorbeşte că, o astfel de propunere ar putea crea probleme şi mai mari sistemului sanitar. Există voci care susţin că medicii de renume nu ar avea motive să rămână la stat, urmând să plece în mediul privat. România ar fi un caz aproape unic în Europa dacă ar adopta o astfel de legislaţie, în prezent doar Grecia mai practică o delimitare atât de clară între public şi privat. În Marea Britanie, un medic poate avea contracte cu până la trei clinici. În Franţa, în instituţiile publice există paturi private, tocmai pentru ca medicii să nu fie obligaţi să facă naveta între clădiri. În alte state europene, medicilor li se permite ca un anumit procent din activitate să se desfăşoare în privat. În Austria, un medic poate face o normă întreagă la spitalul public şi 20% în clinica privată, în Italia se poate merge până la o normă plus 40%.

„Pacientul se duce la spitalul public dimineaţa, i se fac analizele şi este rechemat la clinica privată de acelaşi medic, după amiază, unde este de multe ori şi taxat. Practic, pacientul care plăteşte şi contribuţie de sănătate plăteşte şi după-amiază o taxă, pentru un serviciu efectuat de spitalul public, pe banii spitalului public, de către acelaşi medic care lucrează şi în public şi în privat” - Attila Cseke, ministrul Sănătăţii.