Carmen Prodan este designerul pe care şi-l doreau femeile din Vâlcea. Din mâinile ei ies rochii unicat, iar la teatru costumele actorilor primesc aplauze furtunoase. Acum şi-a îndeplinit visul: să deschidă un atelier în care orice femeie să îmbrace rochia visată, rochie pe care nu o are altă femeie. „Când creez o rochiţă am impresia că o cunosc de undeva, eu nu fac decât să o aşez. Parcă o cunosc din altă viaţă!”, mărturiseşte designerul.

La Biblioteca Judeţeană, operele tovarăşului stau şi acum drept mărturie despre „Epoca de Aur”. Congrese, prelegeri, omagii, cuvântări, dări de seamă şi scrieri alese sunt doar câteva dintre cărţile ce se regăsesc la instituţia de cultură vâlceană. Bibliotecara Ioana Pârnuţă susţine că, dintr-un exces de zel, au fost casate monografii de valoare, doar pentru că aveau poza dictatorului: „Cred că am avut în biblioteca noastră cam tot ce s-a scris şi s-a tipărit în legătură cu Ceauşescu. La fiecare aniversare a zilei sale de naştere, amenajam un pavilion separat de carte, cu operele alese. Multe au fost casate, n-am reuşit să păstrăm niciuna. Erau, totuşi, o pagină de 50 de ani din istoria României.” Bibliotecarele afirmă că vâlcenii dovedesc un interes deosebit pentru viaţa de familie a cuplului Ceauşescu: „Nu este o greşeală că vor să ştie adevărul. E mai bine aşa decât să-l primească de-a gata de la alţii. Este bine să ne asumăm trecutul, să învăţăm din greşelile lui, să luăm partea pozitivă, pe care să o dezvoltăm. Trebuie să privim realitatea cu obiectivitate şi detaşare, fără patimă şi fără să avem impresia că deţinem adevărul absolut.”

Nu a abandonat lupta şi este convins că, în cele din urmă, adevărul va ieşi la iveală. Cu toate că se confruntă cu cea mai dificilă perioadă a vieţii sale, primarul Mircia Gutău speră ca la cele două termene care vor urma în dosarul său, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să facă dreptate. Le transmite râmnicenilor un mesaj simplu, de suflet: „Mă întorc şi nu cedez!”. Aflat în Penitenciarul Colibaşi, edilul Râmnicului are uneori momente în care regretă că nu şi-a ascultat familia, candidând din nou, în 2008, pentru un nou mandat la Primărie. Gutău susţine că de nenumărate ori procurorii DNA i-au sugerat să renunţe la fotoliul de primar, în schimbul libertăţii sale. În ciuda tuturor speculaţiilor care au apărut, edilul afirmă răspicat că nu-i va solicita niciodată preşedintelui Traian Băsescu să-l graţieze, în cazul în care deciziile din 17 februarie şi 17 martie (zilele în care se vor judeca cererea de suspendare a executării pedepsei, respectiv, contestaţia în anulare) nu-i vor fi favorabile. Mircia Gutău cere în continuare să se facă publică caseta dialogului purtat cu denunţătorul, casetă care în opinia sa dovedeşte că este nevinovat.

“Am un nume predestinat, cel din balada lui Vasile Alecsandri. Lucian Blaga s-a inspirat din baladă şi a scris Drama Meşterului Manole, schimbând i-ul cu e-ul. Originar sunt din Bucovina de Nord. Dacă folosim terminologia lui Blaga, am putea spune că sunt un produs de sinteză, de trei matrici stilistice. Rădăcinile mele au fost de scurtă durată, pentru că pe la vârsta de 6 ani m-am refugiat din zonă şi am ajuns în Ardeal. Pe malul Nistrului ar fi rădăcinile, iar trunchiul a crescut până pe la 30 de ani, pe malul Mureşului, la Arad. Cu siguranţă că şi zona aceea m-a influenţat, pentru că, acolo, am jucat dansuri populare bănăţene şi ardeleneşti. Prin căsătorie, am ajuns pe malul Oltului. Aceasta ar fi cea de-a treia matrice stilistică ce s-a imprimat pe fondul meu sufletesc. Rădăcinile în Bucovina, trunchiul în Ardeal şi coroana, momentul în care m-am maturizat din punct de vedere artistic, s-a produs la Rm.Vâlcea”, se destăinuie artistul.

Roxana Stanca, elevă în clasa a XI-a D, la Colegiul „Alexandru Lahovari” face parte cu succes dintre olimpicii vâlceni cu care nu doar familia sau şcoala ar trebui să se mândrească, ci judeţul. Fizica ocupă un loc cu totul şi cu totul aparte în viaţa tinerei. Vâlceanca a obţinut pentru al doilea an consecutiv menţiune la Olimpiada Naţională de Fizică, iar zilele trecute a susţinut examenul la faza judeţeană, urmând a face un nou pas spre podium.

S-a luat la întrecere cu sute de colegi din întreaga ţară şi s-a întors acasă victorioasă. Pentru Iasmina Ştefan, elevă în clasa a XI-a D, la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, domnitorii, războaiele, evoluţia unor state, dar şi evenimentele decisive care au marcat existenţa unor ţări, nu mai reprezintă demult o necunoscută. Au devenit parte din viaţa ei. Tânăra vâlceană, pregătită de profesoara Maria Ochescu, s-a clasat anul trecut pe locul doi la Olimpiada Naţională de Istorie. O tânără extrem de ambiţioasă, sensibilă, sigură pe ea şi ataşată de colegi.

Monede, bancnote româneşti şi de pe toate continentele, medalii, decoraţii, timbre, cărţi poştale, insigne, icoane, cărţi vechi şi documente. Directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Florin Epure, a fost atras încă din copilărie de obiectele care aveau o conotaţie istorică. Tânărul director intenţionează să-şi amenajeze peste câţiva ani un mini-muzeu în propria locuinţă.

Un înger, de numai 33 de ani, poate fi răpus de leucemie. Salvaţi un suflet care încă mai are puterea de a crede în minuni şi în sprijinul semenilor. Luminiţa Mateescu mai are încă şanse să rămână în viaţă.

Crăciun printre lacrimi, pentru sute de familii din judeţ. Priviri triste şi durere pe chipul unor suflete care încă-l mai aşteptă pe Moş Crăciun. În cămăruţele în care locuiesc înghesuiţi nu vor avea brăduţi şi nici beculeţe nu vor lumina în acest an.

Pictează cu sufletul, iar din icoane, îngerii parcă-ţi vorbesc. Violeta Scrociob pictează icoane din convingere, unele dintre ele regăsindu-se în bisericile vâlcene, în timp ce altele au depăşit graniţele ţării. Lucrările sale emană speranţă, împăcare şi încredere în puterea divină.