De 41 de ani, tradiţia oierilor de la Vaideeni se menţine încă vie. În ziua de Sânziene, păstorii din zonă se adună pentru „Învârtita dorului”, o manifestare populară în care oamenii se întâlnesc pentru a se mândrii cu produsele, portul şi dansul lor. Vin din toate judeţele în care păstoritul, ocupaţie ancestrală, este practicat şi azi la scară mare. Anul acesta, pe lângă caş, brânză, balmoş şi tocană de miel, au apărut în târgul de la Vaideeni şi politicienii. Mai marii zilei nu au ratat prilejul de a-şi asocia imaginea cu una din cele mai longevive tradiţii din Vâlcea.

La numai opt ani, copilul are de o boală cumplită. Părinţii micuţului se luptă, din răsputeri, să îi salveze viaţa. Între timp, colegii de clasă îl încurajează şi îl aşteaptă să se întoarcă la şcoală.

Tânăra profesoară de la Şcoala nr. 5 spune că pasiunea ei cea mai mare e să îi înveţe pe cei mici tainele artei plastice şi să le cultive dragostea pentru pictură.

Oamenii care locuiesc în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Zătreni au fost cândva asemenea nouă, celor mulţi. Acum ei trăiesc într-un univers aparte, în singurătate, aşteptând zadarnic o scrisoare de undeva sau o fiinţă dragă. Oamenii bolnavi, abandonaţi de cei din jur şi-au format o familie a lor. Ei iubesc şi sunt iubiţi de cei care îi îngrijesc, se bucură de fiecare vizită a necunoscuţilor, îşi cântă şi îşi spun păsurile.

Pe meleagurile devenite cunoscute prin cântecul lui Maria Ciobanu, există şi astăzi unul dintre cele mai vechi ansambluri folclorice din ţară, care se poate lăuda cu o existenţă de aproape şase decenii. Pe vremuri, aproape toţi tinerii din comună făceau parte din acest ansamblu, astfel că, atunci când se deplasau la festivaluri aveau nevoie de câte două autobuze pline. Deşi aproape toţi localnicii mai au încă prin pod sau în casă, păstrate la loc de cinste, flaute făcute de un consătean de-al lor, care le-au adus zeci, ba chiar sute de premii, „Flautiştii” au intrat în anonimat. Alexandru Sturzu, un bătrânel simpatic insistă ca tradiţia să reînvie în localitatea unde s-a născut Ciocârlia muzicii populare româneşti. „Refuz să mor până nu îmi văd împlinit visul de altădată”, scrie bătrânul în zecile de scrisori pe care le trimite autorităţilor locale şi prietenilor.

Dumitru Şchiopu e părintele faimoasei ceramici de Vlădeşti şi, toată viaţa a creat din lut, apă şi foc, minunăţii admirate în toată lumea. Acum vrea ca secretul meseriei sale să fie dus mai departe. Din păcate, în localitatea renumită cândva pentru ceramica sa, nu a mai rămas decât ginerele său, care să îi ducă mai departe secretele.